Pneumonie vs Bronșită obstructivă...

Am decis să postez și eu un caz interesant, consider că este interesant pentru toți... Cred că toți avem ce învăța și că încă nu sa născut nimeni atît de deștept, încât să le știe pe toate... În medicină, printre doctori, se numește prezentare de caz clinic.

Așa dar, un copil de 5 ani se prezintă la secția de primire urgență a unui spital din Chișinău cu următoarele acuze: febră pînă în 38,5-38,6 a 4-a zi de la debut și tusă semi-productivă (din spusele mamei). Motivul adresării a fost insistența unei prietene, mama fiind destul de convinsă că nu este nimic grav și că va merge a doua zi, în mod programat la pediatru. Dar totuși influențele externe sunt câte odată mai puternice decât convingerile interne.

A urmat investigarea acestui copil (auscultația, analiza general de sânge, radiografia cutiei toracice, aprecierea saturației sângelui cu oxigen), cred că în acest caz aveam să fac exact la fel, însă interpretarea rezultatelor a făcut diferența. Doctorii de la spital, am înțeles că după investigare erau deja vreo trei, au omis starea general a copilului (activ, aleargă, se joacă), analiza general de sânge (leucocite – 6,2) și saturația cu oxygen (97-98%) și s-au concentrat doar pe radiografia cutiei toracice, care la prima vedere nu mi-a plăcut și mie. Radiografia cutiei toracice a arătat: opaciefieri (pete albe) în lobul superior drept (1/3 din plamân) și într-un segment în plămânul stâng. Astfel a fost apreciată starea copilului ca fiind “foarte gravă”, copilul diagnosticat cu pneumonie bilaterală și pleurezie, necesită internare urgentă și administrarea de antibiotic.

Luând în considerație că sunt pacienții mei de la naștere, analizând situația în ansamblu am decis împreună cu mama (responsabilitatea mi-am asumat-o pe deplin) să refuzăm internarea și să consult copilul a doua zi, la prima oră. A doua zi copilul deja nu mai avea febra, era la fel de activ, saturația cu oxigen a sângelui era la fel de bună, auscultativ în plămâni, respirația era ușor diminuată în lobul superior al plămânului drept cu weezing (șuerat) la expir, am decis că copilul face o bronșită acută cu sindrom obstructiv și atelectazia acelui lob, dar și a unui segment din plămânul stâng.

Iar acum voi încerca să vă explic de unde au apărut acele “pete albe” pe radiografie. Într-o bronșită obstructivă, din cauza obstrucției (îngustării) bronhiilor și a sputei mai vâscoase, mai dense, la inspir a fost blocat bronhul cu această spută, iar lobul sau segmentul de plămân spre care ducea acest bronh, s-a colabat (închis). Astfel au apărut acele opacifieri (pete albe) la radiografie.

Tratamentul a fost unul îndreptat spre diminuarea spasmului bronșic și drenarea activă a sputei, prin intermediul inhalațiilor cu soluție salină hipertonică. Radiografia a fost repetată la a 5-a zi, opacifierele au dispărut.

De atunci au trecut deja 2 săptămâni, copilul se simte foarte bine.

Din acest caz m-am convins a mia oară că trebuie să tratăm în primul rând copilul și nicidecum analizele sau radiografiile, iar pentru a pune o diagnoză și a începe un tratament este necesar să luăm în considerație pe toate!

Sănătate și cât mai mulți copii fără pneumonii!!!